life is short ...

Iar se lasă întuneric peste o lume imaginară, în care am ales sa trăiesc. Devin mai rece, și dezgustată de lumea asta care îmi demonstrează pe zi ce trece cât de prefăcută e, și cât de complicată... cât de aiurea... și cât de rece mă lasă tot. Nu e în regulă. Râd , dar nu este râsul meu și sunt conștientă că ceva se întâmplă. Am devenit mult mai complicată, am ajuns să nu mă mai înţeleg și să văd mult mai clar defectele celorlalți, dar și pe ale mele. Ce așteptări să mai am de la ceilalți să mă știe, când eu nu o fac și poate chiar asta e problema. Aştept prea multe, de la multe persoane, și de la mine... am început să mă resemnez cu ceea ce sunt, să cred că, așa trebuie să se întâmple. Pobabil am obosit să mai cred altceva... sau să îmi imaginez altceva, să vreau mai mult și da, mă simt singură, ca mulţi alții, și da, mă simt neînţeleasă și nu e ceva nou...