*~*

"Nu întotdeauna trebuie să întoarcem pagina, uneori trebuie s-o rupem."
O ştim cu toţii, încercăm să şi înţelegem, dar cel mai dificil e de pus în practică.
Eu m-am hotărât, în sfârşit, să merg mai departe. Fără priviri în urmă, fără lacrimi vărsate, fără resentimente şi fără compromisuri. Viaţa e prea scurtă ca eu să îmi permit să o trăiesc atât de prost, făcând rău fără voie. Decât să tratez sau să repar răul făcut, mai bine îl evit.
Păcat că mi-am dat seama prea târziu. Pe cine mint?! Am ştiut asta de la început. Am ştiut că nu e bine ce fac. Şi da, am avut remuşcări... de fiecare dată. Dar ceva m-a îndemnat să continui. Oricât am încercat, nu am reuşit să mă opresc, nu am putut să pun punct... Acum sunt liniştită pentru că am făcut-o.
Totuşi... de ce aveam nevoie de o asemenea discuţie ca să iau decizia potrivită?! Ştiam de mult cum e mai bine, dar acum am certitudinea că nu prea am facut nimic bine în ultimul timp. Numai greseli...
Şi toate astea pentru ce? Să mă trezesc într-o sâmbătă seara, după o zi nu tocmai frumoasă, ca sunt un monstru?Ca nu e nici greu nici uşor ceea ce te rog???
Eu nu am vrut să fac rău nimanui, niciodata... Nu sunt o persoană rea, îmi place să ajut dezinteresat, iubesc oamenii si zâmbetele lor. Dar degeaba...
Cum am ajuns eu să distrug vieţi ?! Nu pot să accept... Relaţii bolnavicioase, vorbe grele si fapte de neînţeles.
Pe toate le las in urma