Sunt o visătoare. Sunt una dintre acele persoane cu capul în nori, care încă mai are o doză de naivitate, care încă mai spera, care încă mai crede în frumuseţea şi bunătatea oamenilor. Îmi place să mă bucur de fiecare moment, să-mi imaginez în clipele dificile că totul va fi bine, că lucrurile se vor rezolva de la sine, îmi place să mă îmbărbătez atunci când viaţa mi se pare grea, când totul în jurul meu pare să ia o altă traiectorie.
marți, 15 mai 2012
cuvinte... doar cuvinte
M-am obişnuit să fiu minţită, înconjurată de oameni falşi, ce-şi urmăresc interesele, dorind să-şi atingă scopurile. Poate "falşi"e prea mult spus... Dar nu-i nimic. Eu am învăţat să iert şi să uit, să nu mai cred ci să mă prefac doar că-s naivă.
Stau undeva în umbră, analizându-vă comportamentul animalic, sălbatic, al celor ce mă înconjoară, asemănător cu al fiarelor care încearcă să-şi apere hrana şi teritoriul. Toţi facem lucrul ăsta, doar că nu suntem conştienţi de agresivitatea noastra. Până la urmă...suntem oameni, greşim încercând să fim înţeleşi şi să înţelegem, neîncercând mai întâi să ne înţelegem noi pe noi. Ăsta e rostul nostru. La fel ca în lumea animalelor. Suntem prieteni şi totodată duşmani, blânzi şi agresivi, răi şi buni, cuminţi şi obraznici. E lumea noastră ,a oamenilor... Ce nu ştim însă?
Să fim oameni, oameni mari şi cu...minte....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu