Caută-l! Restul îl veţi scrie împreună...

Mi-am adus aminte de un fragment dintr-o carte foarte dragă mie. Face parte din gândurile mele şi reflectă pe deplin starea mea sufletească cu toate ideile, frazele, planurile ce-mi bântuie sufletul. “Tu ştii totul despre ce-i cu această viaţă, mie însă mi s-a închis uşa în faţă. Dar sunt meşter la inventat poovesti, mai meşter decât ai să izbuteşti să fii tu vreodată, pentru că, deşi ai bani puhoi, eu am norocul să găsesc flori în gunoi. Ştiu să descopăr ceea ce nu e şi mă pricep la asta mai bine decât tine. Şi atunci... dă-le naibii de socoteli şi de cifre. Ştii să spui câtă dragoste ai în tine? Un kil? Un litru? Nu ştii, nu? Şi atunci, dă-o naibii de mtematica. Inventează Ceea ce nu exist pentru că ceea ce există aparţine tuturor. Dar, dacă reuşeşti să găseşti ceea ce nu există, atunci ai ceva numai al tău. Şi dacă cineva vede ce vezi şi tu, nu-l lăsa să plece. Opreşte-l! Trăieşte povestea! Povesteşte! Poveştile sunt ca oamenii. Nu sunt făcute să trăiască singure. Într-un colţ al lumii, este cineva care trăieşte... o poveste ce se oglindeşte într-a ta. Uită-te în jur! Acel cineva nu este chiar aşa departe. Este cealaltă jumătate a cărţii. Nu mai pierde timpul scriind alte pagini... Caută-l! Restul îl veţi scrie împreună. Pentru că nimic nu e mai reuşit ca două poveşti ce se împletesc.” GIULIA CARCASI, ZODIA ÎNDRĂGOSTIŢILOR