vorbe...

Mi-au auzit multe urechile, vorbe ciudoase și încărcate de energii negative și toate nu spuse în față, ci clasic - pe la spate. Pe față ești într-un fel, pe la spate înțepi. Și aici nu se pune treaba cu ”dacă sunt drăguță cu tine, nu înseamnă că am două fețe, ci că am bun-șimț” pentru că a avea bun-simț și a vorbi pe la spate sunt lucruri total diferite. Uneori stau și mă minunez cum lumea face lucruri de imagine, totul se îndreaptă spre tot mai multă superficialitate, spre o maturizare mult prea rapidă. Iar eu simt că nu pot ține pasul și nici nu vreau să țin pasul unui mers anormal și lipsit de rațiune. Marin Preda spunea că viața e uitare de sine, însă cred că mulți interpretează greșit (mă rog, mulți nu-l cunosc pe M. Preda și îl confundă cu profu de muzică). Sunt așa cum sunt și nu am de gând să joc cum mi se cântă. Norocul meu însă. că mai există oameni cu conștiința clară, oameni de la care nu m-am așteptat să gândească cam pe aceiași undă cu mine și anume că lumea a luat-o razna - respect pentru ei !